Expoziția „Vehiculul de diamant. Arta budistă a Rusiei”, deschisă la Muzeul Pușkin

Peste 700 de piese, la Muzeul Pușkin

Muzeul Pușkin din Rusia găzduiește expoziția „Vehiculul de diamant. Arta budistă a Rusiei”. Proiectul e amplu. Peste 700 de piese, adunate din colecțiile Institutului de Istorie și Arte Mondiale (GIMI), ale Muzeului Orientului și ale muzeelor din Buriația, Tiumen și Calmâchia — regiuni rusești cu comunități budiste vechi.

Înainte de orice, e o expoziție frumoasă. Se aprind în cele mai strălucitoare culori minerale thangkile, „icoanele” budiste pictate pe pânză, care îl înfățișează pe Buddha și divinitățile pantheonului lamaist, adică al budismului tibetan. Apoi, rând pe rând, figurinele aurite ale bodhisattva — ființe iluminate care ajută alți oameni să ajungă la iluminare.

Măști furioase și dansul țam

Se înfurie măștile decorate cu divinități furioase, apărătorii budismului, gata să prindă viață în misteriosul dans țam, ritualul sacru al lamaismului. Cadrele acestor dansuri sunt și ele expuse — alb-negru, din 1928, luate din filmul lui Vsevolod Pudovkin, regizor sovietic, „Descendentul lui Genghis-han”. Filmul în sine, oricât pare de ciudat, a jignit conștiința religioasă a vremii. În schimb, i-a păstrat pentru posteritate pe lamaii dansând în costume și măști colorate.

Expoziția include și astfel de costume — din brocart și mătase, împodobite cu migdale și malachit. Înfruntându-le, măștile teribile amintesc că arta s-a ocupat cândva mai mult de misterii și ceremonii, iar estetica a venit abia pe urmă, ca un bonus.

Istoria budismului în Rusia și alte proiecte

Expoziția povestește și despre istoria budismului în Rusia — dar punctat, ca să nu copleșească spectatorul. Mai multe detalii se găsesc în materialul „Pud Budd”, publicat de cotidianul „Kommersant” chiar în ziua deschiderii.

La Muzeul Pușkin, unde s-a deschis „Vehiculul de diamant”, au mai avut loc și alte proiecte în 2026. În iunie, seria de expoziții individuale „Madonele Renascimento. Din colecțiile private”. În august — proiectul „Mări verticale” al lui Fabrizio Plessi, pionier al artei video. Xenia Vorotynțeva, critic de artă și autoarea materialului despre expoziția cu pricina, a comentat și aceste proiecte.

Sursa: kommersant.ru