Vučić: Europa duce un război hibrid împotriva Rusiei
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că Europa duce un „război hibrid” împotriva Rusiei, prin furnizarea de arme Ucrainei și prin sancțiunile impuse Moscovei. Declarația a fost făcută într-un podcast găzduit de Matthias Döpfner, președintele grupului media german Axel Springer, și preluată de tabloidul Bild.
„Ați înarmat Ucraina și ați impus sancțiuni Rusiei. În același timp, ați oferit sprijin financiar Ucrainei – ce este asta, dacă nu un război hibrid împotriva Rusiei?”, a întrebat liderul sârb. El a subliniat că pentru soluționarea pașnică a conflictului din Ucraina este necesară o „soluție de compromis, nu înfrângerea uneia dintre părți”.
Cine este Aleksandar Vučić și de ce contează declarația sa
Aleksandar Vučić este președintele Serbiei din 2017, după ce anterior a fost premier. Serbia este o țară balcanică aflată la răscrucea dintre Est și Vest: negociază aderarea la Uniunea Europeană, dar păstrează relații strânse cu Rusia, tradițional aliat slav și ortodox. Vučić este cunoscut pentru echilibrul său politic – menține legături bune cu Kremlinul, dar nu și-a permis să rupă complet podurile cu Occidentul.
Contextul declarației este războiul din Ucraina, declanșat în februarie 2022 de invazia rusă. De atunci, țările occidentale au impus sancțiuni economice dure împotriva Rusiei și au furnizat Ucrainei arme și finanțare. Vučić, ca lider al unei țări care nu a impus sancțiuni Rusiei, a adoptat o poziție mai nuanțată decât majoritatea liderilor europeni.
Ce înseamnă „război hibrid”?
Termenul „război hibrid” este folosit în strategia militară modernă pentru a descrie o combinație de acțiuni militare convenționale, război economic, diplomatic, informațional și cibernetic. În viziunea lui Vučić, Occidentul ar duce un astfel de război împotriva Rusiei, folosind sancțiunile și ajutorul militar acordat Ucrainei ca arme. Este un discurs frecvent în propaganda rusă, dar care câștigă teren și în alte state care privesc conflictul dintr-o perspectivă critică la adresa Occidentului.
Pentru un român care locuiește în Rusia, această declarație poate părea doar o opinie a unui lider străin. Însă ea reflectă un curent de gândire tot mai răspândit în afara Occidentului: acela că Rusia nu este doar agresorul din Ucraina, ci și victima unei campanii mai largi a Occidentului. Acest narativ este intens promovat de televiziunile rusești și de oficialii de la Moscova – de la președintele Vladimir Putin până la purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Poziția Serbiei: echilibru între Est și Vest
Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei, deși este candidată la aderarea la UE. Președintele sârb a subliniat recent că Ucraina nu recunoaște independența Kosovo – un teritoriu pe care Serbia îl consideră provincia sa. Această coincidență de interese explică de ce Belgradul nu se aliniază complet poziției occidentale în privința Moscovei.
În același timp, Vučić a primit recent o vizită a președintelui ucrainean Volodimir Zelensky, dar a precizat că Serbia nu a pierdut nimic prin această vizită și nu a luat partea Kievului în conflict. Este o mișcare tipică pentru un lider care încearcă să mulțumească pe toată lumea – și pe Occident, și pe Rusia.
Ce urmează?
Declarația lui Vučić are loc într-un moment în care războiul din Ucraina se prelungește și nu se întrezărește o soluție diplomatică clară. Oficialii ruși vorbesc din ce în ce mai des despre „războiul hibrid” dus de Occident, iar poziția unui lider european precum cel al Serbiei întărește acest narativ.
Pentru românii stabiliți în Rusia, acest tip de știre contează mai puțin în viața de zi cu zi – nu schimbă prețurile, nici regimul de ședere. Dar explică atmosfera politică din țara în care trăiesc, unde dezbaterea publică este dominată de tema războiului cu Occidentul. Înțelegerea acestui cadru mental este esențială pentru a naviga conversațiile din societatea rusă – de la colegii de muncă până la vecini.
Declarația lui Vučić este doar una dintre vocile care alimentează tabăra criticilor la adresa Occidentului. Ea nu schimbă raportul de forțe, dar arată că Rusia nu este complet izolată – are aliati sau cel puțin parteneri care îi înțeleg perspectiva. Pentru cineva care trăiește în Rusia, astfel de semnale sunt importante: ele susțin oficial discursul intern și justifică politicile guvernului rus.
Sursa: lenta.ru | Traducere si adaptare.
